Ovidiu

Biografie

Ovidiu, pe numele întreg Publius Ovidius Naso, a fost un poet roman, ultimul dintre marii poeți ai epocii lui Augustus. S-a născut în 43 î.Hr. la Sulmo, în munții de la est de Roma, într-o veche familie de cavaleri, iar tatăl lui l-a trimis la Roma să studieze retorica, pentru ca să facă o carieră în drept și în funcțiile publice. A deținut câteva funcții mărunte, dar le-a lăsat pentru poezie, iar poemele lui de dragoste pline de spirit, Amorurile, Heroidele, scrisori ale unor eroine mitice către bărbații care le părăsiseră, și manualul în glumă al seducției, Arta iubirii, au făcut din el cel mai la modă poet al Romei.

Opera lui cea mai mare, Metamorfozele, povestește în cincisprezece cărți vreo două sute cincizeci de mituri despre transformări, de la facerea lumii până la zeificarea lui Iulius Cezar. În anul 8 d.Hr. Augustus l-a exilat pe neașteptate la Tomis, pe țărmul Mării Negre, astăzi Constanța, pentru ceea ce Ovidiu a numit un poem și o greșeală; poemul era Arta iubirii, iar greșeala nu a fost lămurită niciodată. În exil a scris tânguitoarele Triste și Pontice, implorând în zadar să i se îngăduie întoarcerea, și a murit la Tomis în jurul anului 17 d.Hr. Metamorfozele au devenit una dintre cele mai influente cărți ale literaturii și artei europene, un izvor pentru Dante, Chaucer, Shakespeare și nenumărați pictori.